Ovidiu Bucur: „Haideți să vorbim despre droguri!”

Ovidiu_Adrian_BucurÎncep direct, prin a spune din capul locului că nu toate drogurile sunt bune și nu toate drogurile sunt rele.
Totodată, îmi place că vouă vă place că „sunt printre puținii care au curajul să vorbească despre ce alții doar gândesc” – așa cum mă caracteriza cineva. Da, eu vorbesc despre subiecte tabuu – deoarece eu nu cred în tabuuri.
În accepțiunea publică, un drog este orice substanță, obținută natural sau prin sinteză, care alterează stările și funcțiile naturale ale organismului.
Practic, de la tutun, la dexametazonă sau antinevralgic, toate sunt droguri, diferența este că unele sunt făcute de doctori, altele sunt făcute de companii, iar altele sunt făcute în cazanul de țuică.
Încă din cele mai vechi timpuri ale existenței sale, omul s-a confruntat cu substanțe care i-au alterat funcțiile și stările naturale. Fie că a consumat fructe fermentate și-apoi i-a venit să cânte, fie că s-a aprins o plantație de sativa (pentru
cunoscători), el a inhalat fumul și-apoi s-a crezut zeu.
Cu timpul, văzând efectele pe care aceste droguri le au asupra sa și văzând realitatea, în general nasoală, în care trăia, omul a căutat refugiul în droguri, pentru a evita realitatea, devenind astfel dependent de diverse substanțe.
Desigur, un caz aparte este cel al șamanilor din munții Anzi, care consumă o liană denumită Ayauhaska, pe care dacă o consumi (sub formă de ceai), ai toate șansele să devii mai nebun decât regretatul Vadim Tudor.
Cele mai nocive și mai agresive adicții pe care le-a experimentat rasa umană au fost adicțiile pentru alcool și tutun, asta până când și-au dat seama că fructul de mac, când se răscoace, scoate o substanță cleioasă pe care dacă o consumi începi să vezi ponei albaștri – apoi a început să consume opiu.
Pentru habotnicii eminescieni – zeul vostru era dependent de opiu la momentul morții sale, dar o ținem la secret, preferând să credem că Eminescu a murit din cauza unei supradoze de genialitate.
Revenind la subiect și mai în zilele noastre, de departe cele mai violente droguri și cele mai nocive pentru organism sunt drogurile de sinteză (știți voi, de la legale și etnobotanice, la coca, hero, moly, ex etc).
La fel de nocive sunt medicamentele de zi cu zi pe care medicul vostru vi le prescrie de parcă ar fi bomboane de pom.
Știați că mult-iubitul
Paracetamol are proprietatea de a vă ucide? Totodată, știați că banala aspirină vă poate cauza hemoragie internă și chiar hemoragie intra-cerebrală?
Normal că nu, pentru că astea sunt drogurile pe care lumea vrea să le consumați, ca să meargă treaba bine.
Cu toate că știu cât de ale dracu sunt, tinerii le consumă – prima dată de curiozitate sau ca să
demonstreze că sunt pe blana lor, apoi devin dependenți, iar asta le distruge viața.
Iar asta ne aduce la tutun și canabis, cele două plante care, împreună în cantități distincte, formează cel mai bun remediu pentru o zi nasoală – cuiul.
Tutunul comercial este, în general, nociv, deoarece pe lângă planta cunoscută drept tabac, în
țigările de comerț se mai introduc și alte substanțe, care sunt cancerigene,. însă țigările de foi, alea care sunt doar pur și simplu rulate din frunze de tabac marinate în alcool dublu rafinat, alea sunt bune … sunt atât de bune încât dacă fumezi o țigară de foi pe zi, ai toate șansele să trăiești până la 90 de ani.
Canabisul sau, mai comercial, marijuana – este o plantă originară din America de Sud, ale cărei proprietăți sunt contestate și controversate, dar ceea ce vă pot spune „dintr-o carte pe care am citit-o” este că, dacă fumezi canabis, riști două lucruri: să-ți pierzi capacitatea de focusare asupra unor idei și să-ți pierzi calciul din oase – în rest, acest „drog de mare risc”, este aproape inofensiv, deoarece nu dă dependență și nu poți face supradoză.
Totuși, decât să îți ascunzi problemele în spatele aburilor de alcool sau ale fumului de țigară, mai bine înfruntă-le!