Ovidiu Bucur: „Haideți să ne iubim orașele!”

Ovidiu_Adrian_BucurCa un om care a locuit atât în Turda, cât și în Câmpia Turzii, pot spune că aoreciez și iubesc ambele orașe, cu bune, cu rele, cu oameni calzi sau oameni reci, ideea este că aceste orașe, ale noastre, reprezintă casa noastră, iar o casă pe care nu o întreții, înseamnă că nu o iubești.
Ne place să dăm vina pe politicieni și pe primari, și pe consilieri și pe toată lumea, mai puțin pe noi pentru felul în care arată orașele noastre, iar adevărul este că, doar cu puțină dorință și puțină educație, aceste orașe ar arăta infinit mai bine.
Ceea ce noi nu avem, ca popor, ca nație, se cheamă educație civică, adică acel tip de educație care-ți spune că dacă te plimbi pe stradă și ai un pet de cola în mână, după ce termini conținutul să ții petul de cola în mână până când găsești un coș de gunoi, nu să arunci petul ca nesimțitul, apoi să te plângi de cât de rău arată orașul.
Educația civică este acel sentiment care te-ndeamnă ca, atunci când ninge, să ai bunul simț să mături în fața curții tale sau pe trotuarul din fața blocului, ca să nu se facă derdeluș și să cazi, să-ți rupi geoalele și tot educația civică este acel sentiment care te-ndeamnă ca atunci când vezi un copil, care nu știe multe, că rupe sau deteriorează un bun public, gen un element din parcul de joacă, să-i explici, cu calm, nu cu pumnul, că nu e frumos ce face și că dacă-l va rupe, va arăta urât și, probabil, va fi și neutilizabil.
Ne este teamă să fim oameni și ne vărsăm frustrările pentru această teamă împotriva autorităților sau împotriva oricui, fără să realizăm că depinde de noi felul în care arată casa noastră.
Vedem un personaj cu o moralitate îndoielnică aruncând un chiștoc de țigară pe jos … nu trebuie să urlii la el, ci doar să-i spui frumos: „scuză-mă … ai un coș de gunoi puțin mai încolo” sau … dacă ai un șervețel, bate-l pe umăr pe individ și spune-i: „în loc să arunci pe jos, ia acest șervețel și pune chiștocul în el, până la următorul coș de gunoi”.
Eu iubesc Câmpia Turzii și eu iubesc și Turda și știu că aceste două orașe au capacitatea de a fi atât de frumoase, atât de întreținute, atât de dezvoltate, dar totul trebuie să înceapă de la noi, de la fiecare „eu” în parte.
Mi-este greu să cred și să înțeleg că ne asumăm toate exemplele negative, dar uităm de cele pozitive și am văzut, cu ochii și urechile mele, cum oamenii, dacă știi cum să le vorbești, se pot schimba. Cu toții avem gânduri și temeri și cu toții putem reacționa într-un mod ciudat, la un moment dat, dar dacă interlocutorul nostru are o atitudine pozitivă, lucruri frumoase se pot întâmpla.
Da … pentru cei care citiți și blogul meu, veți spune că Ovidiu Bucur e îndrăgostit și de-asta are o atitudine atât de pozitivă azi … dar nu este doar asta, este faptul că împreună putem schimba lumea, trebuie doar să vrem.
Nu contează că sunt firme care căpușează statul, nu contează că sunt oameni corupți în jurul nostru,
nu contează că se dau legi stupide, pentru că astea-s decând lumea, dar noi, ca indivizi, dacă ne-am schimba comportamentul, dacă am fi civici, pozitivi și dacă am știi că fiecare oraș în parte reprezintă casa noastră, la un alt nivel ne-am schimba și modul în care votăm, iar dinozaurii corupției n-ar mai avea ce căuta în politică.
Nu uitați niciodată faptul că diriguitorii unei nații reprezintă oglinda către calitatea nației respective.
Trebuie doar să vrem!
Un articol mai scurt în această săptămână, o abordare altfel, dar cu un mesaj pentru voi toți: haideți să ne iubim orașele!