Ovidiu Bucur: „Biserica Homosexuală Română”

Ovidiu_Adrian_BucurAu trecut exact trei săptămâni decând scriam articolul „Homosexualii, pomohacii și circul ieftin” și iată că se pare că am avut gura aurită.

Astfel, dacă atunci vorbeam despre un adevărat fenomen care se perpetuează în catacombele bisericii ortodoxe, iată că pe lângă scandalul cu Pomohaci, au mai răsărit două scandaluri de homosexualitate, în care protagoniști sunt episcopul Hușilor și fostul, de acum, stareț al mânăstirii Prislop, părintele Celestin.

„Voi spune acum un lucru pe care nimeni, din Biserica Ortodoxă Română nu-l va accepta, dar îl voi spune, pentru simplul fapt că trebuie spus.

Dacă, în loc de retardați și țărani veniți de la coada vacii ați accepta în seminarii și în facultățile teologice sau, mai grav, în mânăstiri, doar oameni cu un coeficient de inteligență destul de ridicat, poate n-ați avea atâtea cazuri de homosexualitate și lesbianism sau „preacurvie” în mânăstiri și în bisericile parohiale.

Dacă, dragi părinți ortodocși, în loc să ascundeți rahatul sub preș, v-ați lua inima în dinți și ați accepta că da, într-adevăr, există probleme grave în conduita preoților și călugărilor sau călugărițelor voastre, poate că astfel de cazuri ca al lui Pomohaci n-ar exista.”, spuneam la acel moment, fiind conștient de faptul că voi fi atacat pentru curajul de a scoate la lumină ceea ce este evident, dar negat de biserică.

Există preoți cu har de la Dumnezeu, care vindecă bolnavi și care scot oamenii din demonizare, dar alături de ei sunt și scursuri nenorocite care pângăresc veșmintele ortodoxe, iar acele scursuri trebuie să plece, la fel cum trebuie să plece jegurile care i-au acoperit până acum.

Cine crede că aceste cazuri de homosexualitate sau „desfrânare” există doar de acum ar trebui să ia un distonocalm, deoarece se mint singuri și nu fac decât să dăuneze Bisericii Ortodoxe Române.

Am un deosebit respect pentru orice preot care, cu adevărat, își dedică viața lui Dumnezeu și oamenilor din jurul lui, fără a cădea în ispita banului și fără a se folosi de sutană și de veșminte pentru a pângări suflete de copii sau de femei, tot așa cum am o mare doză de scârbă pentru orice nenorocit căruia îi place „viața”, dar ne spune nouă cât suntem de păcătoși dacă bem o țuică, fumăm o țigară și facem sex cu altă femeie în fiecare săptămână.

M-am săturat, sincer, să fac „ce zice popa”, și vreau să trăiesc într-o societate în care „popa” să fie un exemplu de moralitate, onestitate și decență, nu un exemplu de opulență și homosexualitate.

Iar acum presimt c-o să-i aud pe toți lingătorii de moaște cum vor vorbi despre conspirații de denigrare ale bisericii ortodoxe și despre „jurnaliști plătiți ca să murdărească biserica”. Acestor naivi le transmit să ia un gât serios de realitate și să conștientizeze că atât timp cât se va băga rahatul sub preș, va continua să pută!

Bunul Dumnezeu să ne ierte căderile în păcat și să ne îndrepte, pe toți, către lumina călăuzitoare a biruinței, spre Împărăția sa!