CZA Câmpia Turzii – de la „hai s-o facem!” la „hai să nu!”

Au trecut mai bine de șapte luni de când a avut loc cea de-a doua reuniune informală a Centrului Zonal de Afaceri Câmpia Turzii, entitate care s-a vrut revigorată și care avea potențial cât carul, dar care… s-a pierdut în lunile de vară și toamnă.

La momentul înscrierii mele în CZA, am spus câteva cuvinte oamenilor prezenți la eveniment: „Limita e cerul, dacă ne punem de acord să întreprindem ceva prin intermediul acestui club de afaceri, putem transforma Câmpia Turzii” – am spus, în timp ce înghițeam în sec datorită anilor de exeperiență acumulați în zecile de ochi care mă priveau în acel moment.

Am fost foarte încântat de această idee, ca oamenii de afaceri din Câmpia Turzii și împrejurimi să se adune laolaltă, să gândească proiecte comune și să formeze o forță în raport cu politicul și administrația națională și încă sunt la fel de încântat, doar că latența acestui club de afaceri, care numa’ nu se mai naște mă determină să mă dezamăgesc, cel puțin pentru un moment.

Una dintre sintagmele favorite ale primarului, Dorin Lojigan, este „Fii partenerul meu!” – ei bine, cum putem fi parteneri dacă nu ne unim?

Trebuie mentionat totodata ca primarul nostru a fost cel care a revigorat CZA, adunand laolalta oamenii de afaceri, la inceputul acestui an.

Pe de altă parte, Avram Gal adoră să numească orașul Câmpia Turzii drept „un oraș emergent”, ei bine pentru ca vorbele fostului viceprimar să se înfăptuiască, mediul de afaceri local trebuie să se adune, să conlucreze la nivel mare și să ia atitudine atunci când simte că business-urile lor sunt afectate de anumite decizii.

Este greu să vezi cum un proiect în care crezi rămâne la statusul de „bă, a fost bine cât a fost” și din suflet nu vreau să le dau dreptate acelor oameni de afaceri locali care spuneau că „nu se va face nimic nici de data asta”.

Așadar, vreau ca acest articol de opinie să reprezinte un imbold pentru toți cei care au fost în acea seară de martie, la Ștrand, astfel încât să-și amintească de acea seară, dar și de începuturile lor în business – câte speranțe, cât entuziasm și câte vise aveau!

Domni, doamne, un mediu de afaceri stabil și unit reprezintă doar o rotiță în mecanismul denumit „Municipiul Câmpia Turzii”, însă la fel ca în alte mecanisme, dacă o rotiță nu se învârte așa cum trebuie, nici mecanismul nu funcționează la parametri normali.

În aceste condiții, ce facem? Lăsăm mecanismul „Câmpia Turzii” să funcționeze „în trei bujii” sau luăm atitudine?

Eu iubesc Câmpia Turzii! Voi?

Semnează,
Ovidiu Adrian Bucur – motivat!